Ce Simbolizeaza Cainele In Diverse Culturi?

Vechile civilizatii inzestrau cainele cu rolul de paznic al imparatiilor nevazute. El este cel care face legatura dintre lumea fizica si cea metafizica, protejand-o pe cea dintai si ajutand la trecerea in cea de-a doua.

De obicei cand ne gandim la ce ar simboliza cainele, ne vin in minte calitati precum fidelitatea, inteligenta, obedienta, spiritul protector, simturile bine dezvoltate si bineinteles, o uimitoare capacitate de comunicare. Poate tocmai aceasta virtute a sa de a comunica eficient cu oamenii i-a asigurat in mai toate mitologiile si culturile o legatura cu taramurile de dincolo.

Cainii sunt asadar animale psihopompe. Il caluzesc pe om in intunericul mortii, asta dupa ce i-au fost tovarasi de nadejde in timpul vietii.

Ce Simbolizeaza Cainele in Mitologia Egipteana

Sa ne amintim de pilda de Anubis, zeul egiptean care trebuie sa se asigure de trecerea din viata pamanteana in lumea de dincolo. Avand cap de sacal, Anubis beneficiaza de perceptiile senzoriale puternice ale cainelui. In plus, exista aici si o aluzie la protectie si ghidare pe calea energiilor necunoscute. Cu alte cuvinte, omul trece in cealalta dimensiune sub supravegherea capului de sacal, simbol al sigurantei. De la Anubis la Thot, Hecate, Hemes sau Cerber, cainele este in continuare asociat cu ideea de calauza a sufletelor si supraveghetor al granitelor dintre lumi.

Ce Simbolizeaza Cainele in Mitologia Greaca

Cainii sunt sacri pentru Hecate, zeita rascrucilor, cea care protejeaza neintelesurile. Cand oamenii condamna ceea ce nu inteleg, apare Hecate cu prietenii sai canini. Moartea, intunericul, pribegia, calatoriile nocturne – toate stau sub patronajul ei si al cainilor care il ghideaza pe drumet pe aceste drumuri mai putin umblate. Interesant este si rolul zeitei si al animalelor sale de a-i apara pe cei care nu o pot face singuri: pruncii, copiii, nebunii sau nevolnicii. Mai mult, Hecate chiar putea lua infatisarea unui caine.
Sa nu uitam de Cerber cainele monstruos cu trei capete sau “cainele lui Hades”, care pazeste intrarea in Infern, permitand doar sufletelor mortilor sa intre, dar mai ales vegheaza ca nimeni sa nu mai iasa, impiedicandu-le intoarcerea in lumea celor vii.

Ce Simbolizeaza Cainele in Mitologia Celtica

Cainii au conotatii eroice, intruchipand virtuti precum curajul, perseverenta, virilitatea, cel mai probabil datorita rolului lor major la vanatoare. Celtii chiar ii antrenau sa-i insoteasca in lupta. Ne aflam in acelasi registru al protectiei si actiunii benefice. Cainii mai sunt si vindecatori, asociati zeului Nodens, patronul apelor curative, dar si lui Sucellus, zeul protectiei si al aprovizionarii. Apropo de vindecare, o legatura cu calitatea medicinala apare si la greci, printre atributele lui Asclepios. Tot la celti, cel mai mare erou, Cuchulainn, inseamna ‘cainele din Culann’. Compararea unui erou cu un caine insemna elogierea lui, omagierea vitejiei sale.

Perceptia Altor Popoare Despre Caine

La triburile Bantu din Kasai exista o metoda de divinatie prin hipnoza, la care clientul intra intr-o groapa alaturi de un caine si o gaina, care ii vor facilita comunicarea cu duhurile. Tot aici exista obiceiul ca la moartea suspecta a unui localnic sa i se spanzure cainele si capetenia sa ii ia capul pe care Il intreaba despre sfarsitul stapanului. Exemplele ne arata iarasi familiaritatea animalului cu moartea si posibilitatea acestuia de a intra in contact cu forte nevazute. In acelasi timp insa, tocmai acest har al clarviziunii face ca animalul sa fie banuit si de vrajitorii. Puterea ghicitului reiese si din obiceiul unor samani de a folosi vesminte din piele tabacita de caine sau de a ingropa mataniile in pantecul unui caine.

Triburile indienilor din America au depins multa vreme de ajutorul cainilor, dresati sa ajute la treburile agricole si la vanatoare. Cand spaniolii au adus caii, indienii i-au numit ‘caini ceresti’, pentru ca erau la fel de folositori ca mai vechii lor prieteni canini. In mituri amerindiene sau turco-mongole, cainii sunt chiar fondatori de dinastii. Populatia Dene din America de Nord crede ca originea omului se datoreaza furtului din infern al zeului Xoloti, zeul-caine, a osemintelor din care zeii urmau sa faca omul.

Sub aspectul de erou civilizator cainele apare si in postura de purtator al focului vietii. Pentru populatia Chiluk din regiunea Nilului Superior, cainele a furat de la sarpe sau de la divinitatile ceresti focul. Tot cainele este stapanul focului si pentru unele populaţii din Noul Mexis, indienii Sia sau Navajo care il asociaza tot cu civilizatia.

Alte mituri pun accent si pe semnificatia sexuala a acestui act de cucerire a focului. De exemplu la populatie Murut de la nord de Borneo, cainele este intaiul nascut din legatura incestuoasa dintre un barbat si sora sa, singurii supravietuitori ai potopului. El dezvaluie noii omeniri tehnici noi, printre care si pe aceea de obtinere a focului. Asa se explica ciclul agrar. Cainele va dezvalui femeii secretul focului si intr-un mit din insulele Caroline, intrupandu-l pe zeul tunetului. Aici, ca si in America Centrala unde la mayasi cainele calauzeste soarele sub pamant, vedem cum animalul adopta si o simbolistica terestra dar si una solara.

Imaginea de calauza si erou nu este prezenta insa pretutindeni. Musulmanii il echivalează pe caine cu ce are mai josnic creatiunea. Este simbolul lacomiei. In Coran apar insa si niste caracteristici pozitive: vegheaza, e rabdator, nu-si musca stapanul, e fidel. Cainii sunt socotiti si necurati, duhurile rele se pot ivi sub forma unor caini negri. Musulmanii din Sirira cred ca ingerii nu intra niciodata intr-o casa in care se afla un caine. Ogarul pe de alta parte este un animal pur.

Cainele ce scuipa foc este emblema Sfantului Dominic, iar dominicanii sunt cainii Domnului, cei ce pazesc si vestesc cuvantul lui Dumnezeu.

Si in Extremul Orient semnificatiile sunt tot duale. In Tibet cainele simbolizeaza apetitul sexual. In China insa el ii insoteste pe Nemuritori, putand fi chiar stramosul mai multor populatii. Cainele ceresc lumineaza ca fulgerul si este dusmanul bufnitei demonice si sol al razboiului. Un simbol tipic chinezesc il reprezinta cainele de paie. Probabil era folosit in ritualuri samanice, aruncat dupa folosire, un soi de simbol al efemeritatii lucrurilor la care inteleleptul trebuie sa renunte.

Alte mituri din Asia centrala ne descriu cum cainele a ajuns din erou un pacatos. Unii tatari povestesc ca Dumnezeu, atunci cand a facut lumea, a lasat-o in grija cainelui, petru a o feri de diavol. Dar el se lasa cumparat si devine responsabil de toate relele. Populatiile de pe Volga spun ca la inceput cainele nu avea par, acesta capatandu-l ca urmare a tradarii. Este un fel de inger cazut.

Vedem asadar cum si cainele, ca toate vietatile de altfel, cuprinde numeroase contradictii simbolice, expresie a relatiilor contradictorii ale omului cu lumea si cu el insusi. O foarte interesanta semnificatie a sa o intalnim in alchimie, unde cainele este asociat mercurului, metal care se amesteca usor cu altele, aluzie probabil la capacitatea animalului de a crea legaturi. Tot in alchimie cainele devorat de lup inseamna purificarea aurului prin antimoniu. Cainele si lupul sunt acelasi lucru, inteleptul, cel care evolueaza prin sacrificiu de sine.