Animale pe cale de disparitie

Animale pe cale de disparitie în România
Ursul brun și râsul Carpatin vor fi în curând două animale pe cale de disparitie la noi în țară. Deși nu sunt condamnate la pierire, aceste două specii de animale au foarte mare nevoie de ajutorul nostru.
Ursul brun
Puține animale au captat atenția noastră așa cum au făcut urșii bruni. Pot sta în două picioare, au ochii în partea din față a capului, pot ridica lucruri cu „degetele” lor, pot mânca ceea ce mâncăm și noi și își pot alăpta puii la fel ca și noi.
Urșii bruni pot crește până la o dimensiune imensă, masculii până la 350 kg, femelele până la 200 kg. Cel mai mare urs brun prins în România avea 480 kg.
Dieta lor variază în funcție de sezon, de la iarbă și lăstari primăvara la fructe de pădure și mere vara, nuci și prune toamna și pe tot parcursul anului mănâncă rădăcini, insecte, mamifere mici, reptile și, desigur, miere.
Urșii lasă urme de zgârieturi pe copaci. Semnele pot fi ușor recunoscute prin trei până la cinci zgârieturi paralele în scoarța copacilor.
Au un auz bun, un simț al mirosului excelent și pot trăi până la 30 de ani. Urșii masculi sunt animale solitare, socializând doar în timpul sezonului de împerechere.
Știați că: Ursul este capabil să detecteze sunete foarte fine și ne poate auzi chiar și de la 300m.
Munții Carpați găzduiesc aproximativ 8.000 de urși bruni, în Slovacia, Polonia, Ucraina și România. Codrii deși ai Carpaților românești au fost secole la rândul casă primitoare pentru acest animal impresionant. Astăzi, o mare parte din urșii bruni a Europei – circa 6000 de exemplare – trăiesc doar pe teritoriul României.
Deși la nivel de populație ursul brun este într-o stare favorabilă de conservare, presiunile crescânde asupra pădurilor sunt o amenințare la adresa speciei și în România.
Urșii sunt considerați animale pe cale de dispariție. Având în vedere dependența lor de ariile naturale mari, urșii bruni sunt indicatori importanți de gestionare pentru o serie de alte specii de animale sălbatice.
Directiva Habitate – directiva UE care protejează animalele pe cale de disparitie
Această înțelegere s-a reflectat în statutul lor de protecție în legislația internațională, cum ar fi Convenția privind conservarea vieții sălbatice europene și a habitatelor naturale (Convenția de la Berna, Berna, 1979), unde ursul brun este listat în Anexa II (specii strict protejate), Directivele UE privind habitatele și Strategia paneuropeană privind diversitatea biologică și peisagistică (PEBLDS).
Pe teritoriul UE, urșii sunt protejați prin Directiva Habitate. Directivă care include urșii pe lista speciilor de animale protejate, ce nu pot fi vânate în scop de agrement. Însă România, se folosește în mod curent de prevederile articolului 16 din Directivă. Acest articol permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare ce pot fi vânate.
Râsul Carpatin este și el pe lista de animale pe cale de disparitie
Râsul este ca majoritatea pisicilor(deși nu-i chiar o felină): are o vedere extraordinară, mai ales noaptea, și un auz foarte dezvoltat. Sunt mai dificil de observat deoarece sunt mai activi dimineața devreme și noaptea târziu .
Linxul eurasiatic sau Linxul din Carpați(Râs) trăiește în mod normal la altitudini de peste 1000m, odihnindu-se pe stânci și roci, în afara la îndemâna omului, dar cu atenție și curios tot timpul. În timpul iernii, își pot urmări prada până la altitudini mai mici, unde este mai puțină zăpadă.
Râsul nu atacă niciodată oamenii sau alte carnivore mari, cum ar fi urșii sau lupii. Urșii și lupii uneori îi fură captura, astfel încât râsul s-a adaptat ascunzând resturile sub stânci, frunze sau ramuri.
Râsul are corpul acoperit cu blană fină, moale, de culoare șură sau cafenie roșcată, presărată cu pete brune, care îi oferă un camunflaj perfect. Are picioare scurte foarte musculoase, terminate cu gheare ascuțite retractile (că la pisică) și o coadă scurtă. Vede și aude excelent, miaună, rage și are un urlet răgușit. Este un vânător excelent, vânează și ziua și noaptea, sare, se aruncă, pândește și se fofilează spre pradă cu o abilitate demnă de o felină (deși nu-i chiar o felină). Vânează animale mari și mici: cerbi, căprioare, iepuri și păsări de pădure. Deci nu sunt o problemă pentru oameni.
Râșii pot trăi până la 17 ani în sălbăticie și 20 de ani în captivitate. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat.
Râsul carpatin din România are populația cea mai bine reprezentată după râșii care se găsesc în Rusia. Populația de râși din Carpați este estimată oficial la aproximativ 2.500 de exemplare.
În România, râșii carpaniti sunt considerate animale pe cale de dispariție.
Lasă un comentariu